Pe Cristina Hoffman, producatoarea Green Planet Blues am studiat-o la Sinaia de departe.
               O femeie puternica, mana de fier, care a organizat un eveniment cinematografic pe care nu doreste sa-l numeasca festival si care a facut un pariu intr-un an de criza: filme eco la Sinaia!

               Am regasit-o in aceasta seara, in Centrul Vechi al Capitalei, acolo unde Green Planet Blues a continuat cu proiectia filmului "Garbage".
               Am stat de vorba despre filme eco, Green Teen Spirit si editia a doua pe timp de criza.


De ce ati ales Sinaia pentru desfasurarea Green Planet Blues?
               Am ales Sinaia pentru ca este un oras mai curat, mai aproape de natura, mai aproape de munte. E adevarat ca e un pariu mai greu, nu este un oras mare precum Clujul, Iasiul sau Sibiul. Locuitorii din Sinaia nu au nici macar cinematograf. Sinaia este un oras placut, dar mic. Fara o traditie in cinema.

Ce ne puteti spune despre selectia filmelor?
               Selectia a fost facuta in colaborare cu Festivalul International de "Film D’Environnement Ile de France" - ei ne-au recomandat filmele noi legate de protectia mediului. Am mai ales si cateva filme inafara acestui festival. Mai aveam cateva la care ne gandisem, dar au fost prezentate la Bucuresti intr-un festival de doua zile (DaKino) si am fost nevoiti sa renuntam la ele. Una din conditiile noastre a fost prezentarea unor filme in premiera.
               Am ales o paleta larga de filme produse in ultimii doi ani, inedite in Romania.

Povestiti-ne putin despre concursul pentru tineri - Green Teen Spirit, unde ati facut parte din juriu.
               Daca anul trecut am primit vreo 25 de filmulete, anul acesta am avut un numar aproape dublu de participanti, semn ca interesul si mediatizarea au fost mai mari.
               Am ales filmele Andreei Mironiuc care au fost foarte bune din punct de vedere calitativ. Cele trei scurt-metraje au fost realizate cu multa munca si un efort tehnic foarte sustinut, intr-un timp foarte scurt. Cel de-al patrulea, "No satisfaction" ni s-a parut deasemenea un film bun. Diana Tatarca a mai avut inca un film in competitie, dar l-am ales pe acesta pentru ca a fost mai reusit. Restul filmelor au fost curate, dar cele 4 s-au detasat destul de mult.
               Am ales sa o premiem pe Andreea Mironiuc pentru cele 3 scurtmetraje ca o rasplata pentru calitatea filmelor si munca depusa.

Publicul din Sinaia a fost aproape absent. Cum ati promovat evenimentul pe plan local?
               Am colaborat cu Primaria Sinaia care s-au oferit cu voluntari sa ne ajute pe plan local. Am tiparit 1000 de fluturasi pe care i-am trimis inca din decembrie, dar, intr-adevar, efectul nu a fost cel dorit.
               Anul trecut am constatat o prezenta mai numeroasa din partea cineastilor si chiar a VIP-urilor din Bucuresti, a fost un pariu castigat.
               Am crezut si credem in continuare ca prin manifestari de genul acesta putem sa creem o constientizare printr-un mediu care este foarte puternic vizual - e greu sa scoti oamenii sa vada documentare ecologice, dar este o misiune.

V-ati gandit la o metoda mai practica de prezentare a evenimentului pentru atragerea publicului?
               Partea practica a constituit-o sculptura ecologica cu pet-uri adunate in 3 zile din Sinaia de catre 3 voluntare.
               Ne-am gandit si la atragerea de evenimente mai populare de genul concertelor, dar artistii cu care am vorbit au cerut bani, chiar daca sunt activisti in aceasta zona, eco. A fost un an de criza si asta s-a simtit.

Unde se plaseaza Festivalul de la Sinaia in contextul festivalurilor de film din tara?
               Nu-mi place sa denumesc Green Planet Blues un festival. Consider ca Romania este poluata din punct de vedere al numarului de festivaluri si mi-ar placea sa cred ca nu contribuim la aceasta poluare. Este un eveniment cinematografic care, pe langa filmele propriu zis aduce regizori fata in fata cu publicul. Mai sunt workshopurile foarte interesante care uneori sunt prea tehnice, dar foarte utile. A mai fost expozitia de fotografie a lui Alex Mclean - care a fotografiat planeta si starea ei din pacate trista. Am mai avut si Solar Cinema din Olanda si competita pentru tineri Green Teen Spirit.
               Mesele rotunde s-au invartit in jurul a doua subiecte importante: arhitectura ecologica si reciclarea deseurilor.
               Toate aceste elemente fac din Green Planet Blues un eveniment mai mult decat un festival.