Duminica, am vazut pe HBO "Vantage Point / Fiecare vede altceva", un film din 2008, care, ce-i drept, imi scapase. Mi-a atras atentia prezenta lui Matthew Fox. Fiind un fan "Lost" in asteptarea finalului (maine seara, pe AXN), mi-a atras atentia si acest film.
                Ca sa precizez de la inceput: nu este un film bun, am ras foarte mult si nu pentru ca ar fi fost o comedie. Am ras de penibilul unor situatii si de faptul ca regizorul nu s-a gandit o clipa la realism sau la credibilitatea pe care ar putea-o distruge inca de cand a citit scenariul scris de Barry Ackroyd.

                Intriga este urmatoarea: in timpul unui congres ce se desfasoara in Spania si unde sunt invitati toti presedintii importanti ai lumii, se pune la cale un atentat. Fara sa-mi propun sa fiu carcotasa, dar cine ar tine un congres atat de important intr-o piata inchisa, cu cladiri inalte de jur imprejur si cine ii prezinta pe presedintii unor state foarte importante precum SUA intr-o piata publica?
                Victima atentatului se pare ca trebuie sa fie tocmai presedintele SUA, Ashton (William Hurt). Ironia sortii face ca intrunirea sa fie un summit despre lupta globala impotriva terorismului. Si tot ironia sortii (sau scenariul defectuos) determina echipa de securitate a presedintelui Ashton sa foloseasca pentru aceasta intrunire o dublura. "De la asasinarea lui Kennedy, in astfel de situatii folosim mereu dubluri", spune la un moment dat unul din agenti. Aceeasi ironie despre care va vorbeam face ca teroristii sa stie despre inlocuirea presedintelui, sa creeze o diversiune in piata cu o bomba si, intre timp, sa-l rapeasca pe presedinte.

                O parte din martorii atentatului pot avea un aport decisiv la stabilirea adevarului, printre ei numarandu-se agentii secreti, insarcinati cu paza Presedintelui, Thomas Barnes (Dennis Quaid) si Kent Taylor (Matthew Fox), un turist american – Howard Lewis (Forest Whitaker), care inregistreaza intregul incident, si producatoarea de stiri Rex Brooks (Sigourney Weaver).
                Regizorul alege ceva iesit din comun ca abordare - si acesta este si motivul despre care va vorbesc despre acest film. Recompune intamplarea din piata din punctul de vedere al fiecarui element ce a vazut sau a participat activ la atentat. Cei 4 martori, atentatorii si o fetita. Toti au fost martorii aceluiasi atentat. Dar au vazut ei toti acelasi lucru? Pe masura ce analizam momentul atentatului prin prisma experientei fiecaruia dintre ei, descoperim noi indicii, culisele asasinatului scot la iveala date socante si adevarul se contureaza tot mai clar, precum un puzzle. Acesta este, dealtfel, si atuul filmului, atu care ne poate convinge sa il vedem pana la capat, oricat de obositor ar parea.
                Fiecare personaj devine, pe rand, personajul principal. Fiecare personaj are un cuvant de spus, devine un nucleu in jurul caruia se invart toate celelalte personaje si actiunea in sine. Incet-incet lucrurile se leaga, filmul se transforma intr-unul de actiune, cu politie, masini de viteza, urmariri, pistoale, batai, etc.

                Din pacate nici macar la cetegoria "film de actiune" nu exceleaza - urmariri foarte putin credibile, politisti ce se rastoarna de 3 ori cu masina si ies fara nici o zgarietura, ba mai mult: se ridica, alearga si mai si prind niste infractori. Teroristi infiltrati in echipa de securitate a presedintelui. Nici nu cred ca trebuie sa va mai spun ca figurile teroristilor iti spun ca sunt islamici - mai cliseistic de atat nici ca se putea, de parca ar fi singura natiune din lume care si-a pus in minte sa omoare presedintele Americii.

                Trecand si peste asta: partea in care momentul asasinatului se deruleaza din mai multe puncte de vedere este interesant abordata, chit ca disperi la un moment dat vazand aceleasi lucruri o data si inca o data...
Pentru doritori, filmul este disponibil si pe DVD.