Videofil.ro
centre de inchiriere
topuri
promotii
News
Elogiul intuitiei (Ed. Fundatiei Pro, 2008)
Cronici de videofil - Miercuri, 31 Mar 18:07:31 2010

Poetica lui Ioan Carmazan

Regizorul Ioan Carmazan mi-a oferit o carte intitulata Elogiul intuitiei (Ed. Fundatiei Pro, 2008), care este un autoportret intuitiv si logico-misterios, imbracat intr-o tesatura lingvistica pe cat de fragila, pe atat de solida. Inca din institut, de la IATC, de cand il stiu pe Carmazan, profesorii nu-l mai scoteau din aceasta formula, ca e un regizor intuitiv, apoi formula s-a perpetuat pana azi si iata ca beneficiarul ei scrie si o carte pe aceasta tema. Se pare ca e chiar teza sa de doctorat. Din capul locului trebuie sa spun ca este un text remarcabil, o superba privire in oglinda interioara. Dar e timpul, si cred ca Ioan Carmazan a trecut pragul acestui timp, sa depasim complexul legat de aceasta formula, „regizor intuitiv”, fiindca prin definitie talentul functioneaza cu intuitii, dar ce face cu ele daca nu stie sa le canalizeze intr-o albie, intr-o matrita? Prin urmare, Carmazan este mai mult decat un regizor intuitiv, este un regizor elaborat, un intelectual autentic, un om care isi organizeaza si valorifica intuitiile intr-un sistem. Cartea sa este aceasta dovada, fiind un adevarat tratat literar despre intuitie. Si este formidabil cum reusesete sa analizeze cu de-amanuntul experienta sa de cineast si s-o converteasca in lectie. De ce? Fiindca este extaordinar de bine servit de scriitor, Ioan Carmazan fiind si un prozator de vocatie, dovada cartile si scenariile sale. Si trebuie observat ca obiectul analizelor sale il constituie limbajul cinematografic. El rescrie abecedarul cinematogrtafic, de la cadru la eplipsa, de la prim-plan la ansamblu, de la modelele sale la un capitol numit In oglinda, dominat de povestiri autobiografice. Creatorul este dominat de om, iar cum omul este nelinistit, mistuit launtric, mereu sfasiat de angoase, problematizand fiecare certitudine, asa este si creatorul. Totul este relativ, cert pe cat de incert, sigur, pe cat de sovaielnic. Nu stiu ce rol joaca instinctul in acest spectacol de-a sinele, dar poate ca el ar trebui considerat prima treapta a cunosterii, daca Ioan Carmazan pune pe treptele urmatoare, logica si intuitia. Ca absolvent si al unei facultati de matematica, nu se putea sa nu se conduca dupa un principiu kantian, care spune ca esteticul trebuie sa aiba la baza gandirea logica. Asa scrie si el: „In film totul este logic, legea de baza este raportul parte intreg”. Daca „logica te ajuta sa mergi inainte”, intuitia sta „deasupra memoriei subiective”, asemenea imaginarului. Intuitia este pentru Camazan un prag dincolo de cultura, ordine si intelect, regizorul este asemenea zeitei Ceres, care colinda lumea, in cautarea fiicei sale, avand drept mijloace doua torte: Ratiunea si Intuitia. Definite astfel: „Ratiunea care-l duce de la Parte spre Intreg, care-l face ganditor la nivelul concretului, al povestirii, al scenariului, al personajelor, si Intuitia, care il ajuta la celalalt nivel, al invizibilului, al luminii, al lumii spirituale”.

Interesant in cazul lui Carmazan, fata de Hegel, de pilda, sau alti filosofi, este ca el pune ratiunea la remorca intuitiei, nu invers. Iar adevaratul progres in cunoastere este treapta intuitiva. Asa cum pentru un Berkeley era senzatia. Carmazan nu ne spune insa cum facem trecerea de la natural la artificial, de la senzatie la artifex, adica de la real la arta, de la real la ireal, la o lume paralela. Daca intuitia este o calitate naturala si daca ea este suficienta, ce nevoie mai avem de o constructie rationala? Orice prost care are intuitie poate fi un mare creator! Nu trebuie extrapolat domeniul intuitiei numai la incognoscibilitate, asa cum face Osho, unul dintre filosofii preferati ai lui Fellini, in cartea sa Intuitia – Cunoasterea dincolo de logica. Dar intuitia fara ratiune este haos, asa cum este si ratiunea fara intuitie. Una fara alta nu se poate, ele trebuie sa mearga impreuna, fiindca altfel omul ar fi doar un animal, la cheremul instinctului. Si ar produce numai montruozitati, vorba ceea: „Somnul ratiunii naste monstri”. Dar iata cum explica Goya acest aforism: „Fantezia lipsita de ratiune zamisleste monstri. Unite, ele nasc adevarati artisti si fauresc minunatii”.

Intrebarile pe care le ridica Elogiul intuitiei dau masura valorii. As fi dorit sa-l descopar pe Bergson, filosoful intuitiei, dar Carmazan il ocoleste. Altceva urmareste el, si o face cu incordarea proprie artistului. E absolut fascinanta lectura acestei carti in care experienta cineastului, bazata, normal, pe intuitii, este tradusa in limbaj teoretic. Prin ce? Prin miracolul cuvantului. Fiindca in acest periplu prin limbajul cineamatografic ne lovim mereu de cuvant. Poetica lui Carmazan oscileaza intre cuvant si imagine. Iata ce frumos exprima el aceasta idee inca din startul cartii: „La prima vedere, cinematograful arata si romanul spune. Unul foloseste imagini, celalalt foloseste numai cuvinte. Ciudat este ca, in ultimul timp, cinematograful incearca sa si spuna, iar romanul incearca sa si arate”. Inca nu exista in Romania regizori care sa-si fi teoretizat atat de minunat experienta cratoare. Nici Liviu Ciulei nu are o asemenea carte. Pintilie mai cocheteaza cu scrisul, Daneliuc, poate si altii, dar inca nu s-au adunat intr-un sistem. Sunt inca in faza „bric-a-brac”. Asa e si opera lor. Bazat insa pe esenta artei, care este intuitia, Carmazan are o opera deja in concordanta cu teoria sa. Fiindca intuitiile l-au dus la metafora si parabola, cum sunt majoritatea filmelor sale, culminand cu O secunda de viata, de departe cel mai inspirat film al anilor post-decembristi. In peisajul filmelor Noului val, filme imature, Carmazan este o oaza in desert. Si Mungiu sau Puiu fac filme intuitive, dar sunt departe de eliptica filmelor lui Carmazan, departe de imaginile sale parabolice, existential-culturale. Facand elogiul intuitiei, Ioan Carmazan face elogiul unui cinematograf ales, nobil, bazat pe metafizica firii, pe viata spiritului. Cititi-i cartea, vedeti-i filmele si veti avea sentimentul unei adevarate revelatii a trairii autentice.

 

 

Autor: Grid Modorcea
Colosul care nu se mai prăbuşeşte
"Leviathan" a putut fi vazut la Les Films de Cannes à Bucarest 2014, ediția a 5-a
În competiţia de la Cannes a intrat şi filmul Leviathan al rusului Andrey Zvyagintsev, care anterior luase pentru Elena (2011) premiul special al juriului. Acum ne-a atras atenţia pentru că filmul lui, Leviathan, a obţinut la această ediţie a festivalului premiul pentru scenariu, iar titlul biblic chiar impune o considerare a celei mai importante componente... continuare
11/09/2014 00:04:11
Fargo (1996). Regia Joel Coen
Un story criminal povestit neconventional
Ma intereseaza foarte mult sa descoper motivele pentru care unele filme americane au fost incununate cu Oscar. Urmaresc premiile dupa regizori sau dupa marile staruri. Am scris despre multe filme care au obtinut premii ale Academiei Americane de Film de-a lungul anilor. Acum voi scrie despre un film ciudat, care nu pare a fi de Oscar si totusi la editia din 1997 a fost nominalizat la 7 premii Oscar!... continuare
06/01/2014 10:18:02
12 Years for Slave / 12 ani de sclavie (2013). Regia Seve McQueen
Sclavia ca permanenta istorica
Terifianta este povestea reala a lui Solomon Northup, care a constituit baza filmului 12 Years for Slave / 12 ani de sclavie (2013), incununat in acest an cu Best Picture si alte premii si nominalizari (9) ale Academiei Americane de Film. Oricum, Seve McQueen, care a produs si regizat acest film, este primul cineast de culoare care obtine un astfel de premiu suprem.In anii 1850, Solomon Northup, un... continuare
04/22/2014 22:49:37
Dallas Bayers Club (S.U.A., 2013). Regia Jean-Marc Vallée
Lupta cu o boala necrutatoare
Ron este un barbat matur, cam de 40 de ani, care e depistat deodata, cand ajunge la un spital in urma unui conflict, ca este infectat cu virusul HI, numit de englezi si AIDS, iar de francezi SIDA. Doctorul care ii comunica diagnosticul ii mai spune ca este o minune  ca mai traieste, ca boala sa este foarte avansata si nu-i mai da decat 30 de zile de trait. Lui Ron nu-i vine sa creada, fiindca... continuare
03/17/2014 10:48:11
Nymphomaniac Vol.2 sau Lars von Trier a luat-o razna
Damnarea nimfomanică a omului
Lars von Trier a luat-o razna. În volumul doi al filmului Nymphomaniac (2013), el pune existenţa umană sub semnul păcatului absolut. El împinge demonstraţia până la ultimele consecinţe, sfidând creaţia, coborând totul, toate virtuţile umane, la sex. Omul este definitiv condamnat. Mai rău decât i-a prezis Dumnezeu lui Cain.... continuare
02/27/2014 08:59:02
TITANIC 3D
Iubirea mai presus de moarte şi timp
Acum, în preajma premiilor Oscar, am revăzut Titanic (1997), unul dintre cele mai „oscariate” filme americane. Da, dar curiozitatea mea a fost să-l văd refăcut de James Cameron pe suport 3D. Un miracol. Cred că şi Shakespeare, dacă ar fi trăit azi şi ar fi fost cineast, ar fi semnat un asemenea film. S-a scris despre această capodoperă... continuare
02/26/2014 10:05:48
The Hot L Baltimore (1973), regia Peter Schneider laTeatrul National Craiova
Nava cu proşti sau Lecţia americanilor în Capitala teatrului românesc
Mă aflam la New York când am primit vestea că Mircea Cornişteanu, directorul general al Teatrului Naţional din Craiova, se află la vânătoare de regizori americani! Şi ceea ce a reuşit el, e în spiritul minunilor acestui teatru “de provincie”, care, mai ales prin Festivalul Shakespeare, a devenit Capitala teatrului românesc,... continuare
02/03/2014 10:49:13
Nimfomana / Nimphomaniac: Volume I (2013), un nou film de Lars von Treier
Nimfomania singurătăţii
Cine, iubitor de film fiind, nu aşteaptă cu emoţie şi extremă curiozitate un nou film de Lars von Treier, cineastul teribil al filmului danez şi mondial? Fiecare nouă producţie a sa este un alt pariu cu arta, cu limbajul, cu spiritul. Marele cineast danez ne-a obişnuit numai cu filme nonconformiste, superoriginale, cu abordări insolite ale celor mai... continuare
01/24/2014 14:52:03
Lupul de pe Wall Street / The Wolf of Wall Street (2013)
Prostituţie pe Wall Street
Este un entuziasm general în România în materie de audienţă privind ultimul film al lui Marin Scorsese The Wolf of Wall Street / Lupul de pe Wall Street (2013), care a depăşit în câteva zile numărul fatidic de o sută de mii de spectatori, dat fiind că românii nu merg nici la filmele americane, deşi au făcut revoluţia... continuare
01/17/2014 16:50:12
Cum Mircea Eliade poate salva filmul românesc
Sau Parabola lui Paşchievici
Nu o dată am scris că Noul Cinema românesc începe să însemne ceva în momentul când tinerii cineaşti abordează istoria şi marile cărţi. Filmul istoric şi ecranizările sunt un pariu adevărat, de aici începe să se vadă forţa unui regizor, a unei cinematografii. De aiciîncepe să se formeze... continuare
01/11/2014 14:49:42
Trimite unui prieten
Email prieten:
Nume:
Scurt mesaj:

Inchiriere cinematografe mobile.
Ecrane gonflabile - 9,15 m x 5 m, 7,45 m x 4,5 m

Inchiriere spatii in holul Cinematografului EuroCinema Dragasani, plasat ultracentral, avand toate facilitatile.Posibilitate intrare separata. Total 30 m2 (9 m2 + 9 m2 + 12 m2). Spatiile pot fi inchiriate si separat. 0722 587 929
Studentiada
0

regizori
© Copyright Videofil.ro Powered By Elastic Solutions